1610: Galileo Galilei a descoperit patru sateliți ai planetei Jupiter – Ganimede, Io, Europa și Callisto.

1895: S-a născut Clara Haskil, pianistă celebră pentru interpretarea repertoriului clasic și romantic (mulți o consideră cea mai bună interpretă a lui Mozart din epocă). Numele ei este păstrat de unul din cele mai importante concursuri de pian din lume: Concursul Internațional de Pian Clara Haskil, din Vevey, Elveția.

Născută la București, într-o familie de evrei sefarzi, în timpul regimului fascist Clara Haskil este nevoită să plece din țară. În 1940, ajunge în Franța, de unde, datorită acelorași persecuțiilor rasiale, în 1942 se refugiază la Vevey, în Elveția, unde primește cetățenia elvețiană.

1904: A fost anunțat semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD, înlocuit un an mai târziu cu SOS („Save Our Ship”, „Save Our Souls”).

1939: Marguerite Perey descoperă Franciu, ultimul element descoperit pentru prima dată în natură și nu prin sinteză.

1943: A murit fizicianul  Nikola Tesla, inventatorul motorului electric asincron care îi poartă numele.

1984: A murit fotograful Costică Acsinte.

Costică Acsinte s-a născut la 4 iulie 1897 în comuna Perieţ, în actualul judeţ Ialomiţa. S-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial în cadrul Grupului I de aviaţie, unde a urmat cursurile Şcolii de Pilotaj. Până în iunie 1920, când a trecut în rezervă cu gradul de sergent, a activat ca fotograf de război. La terminarea lui, îşi deschide la Slobozia propriul studio: Foto Splendid C. Acsinte. Era printre puţinii fotografi profesionişti din România. A murit la vârsta de 87 de ani.

Proprietarul colecţiei sale este acum Muzeul Judeţean de Istorie din Ialomiţa, care a obţinut arhiva de la urmaşii fotografului la câţiva ani după moarte sa. Cele mai multe dintre imagini au rămas neatinse până când Cezar Popescu, un avocat devenit fotograf, a convins administrația muzeului să îl lase să scaneze negativele până când nu se distrug cu totul.

Și puțină tradiție: Sântion

Se crede că în această zi s-a făcut lumea. Ziua de Sf. Ion e o zi de bucurie. Cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul. În această zi, femeile se cred mai tari decât bărbații lor, care nu mai au treabă cu ele, lăsându-i chiar nemâncați, căci aceasta, zic ele, e într-un an o dată.

Iordănitul sau Tontoroiul femeilor este o petrecere a nevestelor, organizată în ziua și în noaptea de Sf. Ioan. Femeile se adunau la o gazdă, unde aduceu alimente și băutură. După ce mâncau și beau pe săturate, spunând că se „iordănesc”,  cântau, jucau și chiuiau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbații ieșiți întâmplător în calea lor și-i duceau cu forța la râu sau la o apă, amenințându-i că îi aruncă dacă nu se răscumpără, de obicei, cu o vadră de vin.

Unii serbează ziua aceasta încă și pentru aceea ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și fiarele cele sălbatice. Toți oamenii se stropesc cu apă sau cu zăpadă, pentru a fi feriți de boli în cursul anului. Cine lucrează de ziua lui Simion cel Nebun înnebunește. La Sfântul Ioan se duce neaua, se frânge iarna. Dacă în această zi este ger, vitele și boii vor fi sănătoși peste an.