/ Espresso

Puțină demografie: elementul românesc și penetrațiunea celui străin

Ca să știm încotro mergem, e bine uneori să ne mai uităm și înapoi, să vedem pe unde am fost, de unde venim: un text scris taman în 1932, de dr. Ionel N. Longinescu, în revista Natura, pe atunci, un fel de National Geographic autohton. Autorul ne prezintă un tablou demografic colorat, al unei Românii extrem de bogate identitar, cultural. O bogăție cu care, însă, cei de atunci, dar mai ales comuniștii, n-au știut ce să facă. Din contră: Batman! Batman!

Foto: Kristopher Roller

Articolul este suficient de vechi ca să îi detectați ușor defectele, stângăciile și umorul involuntar de calitate. Dincolo de puncte slabe, însă, este și al naibii de actual și te invită să reflectezi, pentru că dă senzație de déjà vu. Nu cred că ar mai trebui să adaug ceva (pentru echilibru, am să revin cu un text despre cum stăm astăzi, demografic, în România, și ce ne rezervă următoarele decenii). Textul are, de la un punct încolo, tensiunea unei transmisiuni sportive în direct. Miza e mereu prezentă. Tocmai de aceea, se citește ușor. Lectură plăcută!

Populația României din punct de vedere etnografic

Problema repartiției românești din punct vedere etnografic este de o importanță covârșitoare pentru statul român. Ea interesează de asemeni, în gradul cel mai înalt, pe foarte mulți „particulari”. De aceea publicarea rezultatelor recensământului de anul trecut (de fapt, este vorba de Recensământul din 1930 – n.m. M.C.) este așteptată cu nerăbdare. Până atunci, putem avea o oarecare indicație - care credem că se apropie foarte mult de realitate – plecând dela Statistica Învățământului, publicată de curând de Ministerul Instrucției. În această lucrare voluminoasă și foarte documentată se dau tablouri cu recensământul copiilor în vârstă de școală (dela 5 la 18 ani) repartizați pe județe, comune urbane și rurale și pe naționalități.

Aceste tablouri se referă la toți copiii în vârstă de școală și nu numai la cei înscriși sau cei cari frecventează școala. Din aceste date se poate deduce în mod natural repartiția naționalităților pe toată țara admițând că proporția găsită pentru copii este aproximativ aceiaș cu proporția pentru toată populația. Aplicând apoi aceste date la rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, vom putea determina cu aproximație, cifra diferitelor naționalități. Spre pildă, în 1930, în Municipiul București au fost 75 de mii de copii în vârstă de școală, din care 61 de mii sunt de naționalitate română. Înseamnă deci că în București, circa 81% din copii sunt Români. Facem ipoteza că și din 100 de locuitori, de toate vârstele, sunt 81 de naționalitate română. Cum după recensământul actual Bucureștii numără 630 de mii, înseamnă că Românii sunt aproximativ 510 mii.

Mai dăm câteva exemple. În orașul Brașov, din 7 524 de copii, sunt 2 524 de copii români, adică 33%. Înseamnă că din totalul Brașovului de 56 de mii, sunt aproape 19 mii de Români. La fel, în comunele rurale din județul Alba sunt 41 100 copii, din care 36 000 de copii români, adică 89,5%. Deducem că din populația rurală a acestui județ de 180 de mii sunt 89,5% Români, adică 161 de mii. În alte cazuri, din faptul că într-un județ nu întâlnim nici un copil de naționalitate alta decât cea românească, deducem că populația respectivă este 100% românească (jud. Argeș, Olt, etc.).

Această ipoteză nu poate totuș să ne ducă la rezultate absolut exacte din următoarea cauză: diferitele naționalități nu se înmulțesc la fel. Se știe astfel, că pe când Românii, în general, au foarte mulți copii, Sașii din Ardeal au copii puțini; deasemeni Românii din Banat. Astfel, pe când în vechiul regat și Basarabia, populația totală dela sate este cam de patru ori mai mare decât numărul copiilor de țărani, în Bucovina acesta este de 4,5 iar în Ardeal de 5 ori. Totuși, sunt în Ardeal județe, ca Alba și Huniedoara (județe curat românești), unde acest raport se apropie de 4. Din contră, în județul Caraș din Banat, județ curat românesc, acest raport devine iar aproape 5, ceeace dovedește că Românii din Banat au puțini copii. Dar această cauză de eroare este mult micșorată făcând mai întâi repartiția naționalităților pe județe și numai după aceia pe provincii și țara întreagă. Totuși, noi considerăm datele pe care le dăm numai drept indicații, până când Direcția Recensământului ne va da cifrele definitive.

În articolul de față studiem repartiția Românilor pe cele trei principate istorice, adică Țara Românească cu Dobrogea, Moldova întregită și Transilvania întreagă, cuprinzând toată România transcarpatină.

ȚARA ROMÂNEASCĂ cuprinzând Oltenia, Muntenia și Dobrogea.

Satele. În Oltenia și Muntenia satele sunt curat românești. În satele din Oltenia nu sunt decât 1 000 de minoritari (adică un minoritar la o mie de Români), iar în satele din Muntenia, 6 000 de minoritari (adică doi minoritari la o mie de Români). Din contră, în satele de peste Dunăre, numărul Românilor este mai mic. Ei sunt în majoritate în satele din Dobrogea Veche (66% în jud. Constanța și 50% în jud. Tulcea) și în minoritate în satele din Dobrogea Nouă (25% în jud. Caliacra și 12% în jud. Durostor).

În toate satele din „țara românească”, Românii înseamnă 92%, adică 4 500 de mii, din aproape 4 900 de mii.

Orașele. În orașele din Oltenia, Românii formează 97% din populația totală. În orașele Munteniei avem 86% Români. În afară de București, Brăila, Târgoviște și Ploiești, nu există oraș în care minoritățile să formeze peste 5%. În sfârșit, în orașele dobrogene, Românii formează 60% din populația lor totală, fiind în majoritate absolută în orașele din jud. Constanța, apoi în Silistra și Turtucaia. În total, în orașele din „țara românească”, Românii formează 85%, fiind în număr de 1 240 de mii din totalul de 1 470 de mii.

Orașe mari. În București, Românii trec de 80%, în Brăila sunt 78%, în Ploiești 90%, în Constanța 75%, în Craiova 95%.

Conclusii. (Sate și orașe). În Oltenia, Românii formează 99,6% din populația totală, în Muntenia 96%, în Dobrogea 46%. În aceste trei provincii, adică în vechiul principat al Munteniei, Românii formează 90,5% din total, adică 5 750 de mii din 6 350 de mii.

ȚARA MOLDOVEI cuprinzând Moldova propriu zisă, Basarabia și Bucovina.

Satele. Minoritățile sunt cu mult mai importante decât în Țara Românească. Sunt 15 județe, în ale căror sate, elementul românesc trece de 94%: cele 13 din Moldova trunchiată, apoi Lăpușna și Orhei. În toate aceste sate, minoritățile înseamnă abia 70 de mii. Județul cel mai românesc este Tutova, în satele căruia sunt numai 2 la mie minorități, iar cel mai puțin românesc este Dorohoiul, cu 94% Români. În satele Lăpușeni sunt 96% Români. Satele în care elementul românesc trece de 75% sunt acelea din jud. Suceava (88%), Soroca (79%), Bălți (78,5%) și Câmpulung-Moldova (76,5%). În satele din aceste patru județe sunt 170 mii de minoritari. Românii sunt apoi în majoritate absolută în satele din Cahul (66%), Rădăuți (66%) și Tighina (65%). Urmează apoi satele din județele Hotin (54%) și Storojineț (51%). În sfârșit, sunt trei județe în care Românii sunt mai puțin de 50%, și anume: Ismail (38%), Cernăuți (34%) și Cetatea Albă (33%). Așa dar, Românii sunt în minoritate în nordul Bucovinei, la nord de Prut și în Buceagul basarabean, adică în „Basarabia” lui Cantemir Vodă. În satele din vechiul principat moldovenesc, Românii înseamnă 75%, adică 3 850 de mii din 4 950 de mii. O parte din acești Români, în număr de vreo 150 de mii, nu știu românește din cauza desnaționalizării suferite sub stăpânirile străine. Ei formează 17% din populația săteană a Hotinului, 20% din aceea a Storojinețului, 13% din aceea a Cahului, 10% din aceea a Cernăuților. În sfârșit, au declarat că nu știu românește vreo cinci mii de locuitori din jud. Bacău.

Orașe. Orașele sunt cu mult mai înstrăinate decât în Țara Românească. Chiar în Moldova propriu zisă, numărul Românilor la orașe nu trece, în mijlociu, de 73%. Urmează apoi populația urbană din jud. Orhei (60%), Câmpulung-Moldova (57%), Soroca (57%), Lăpușna (48%). În total, din 1 180 de mii, cât este populația din Moldova întregită, Românii înseamnă 53%, adică 630 de mii. E întristător faptul că în Cetatea Albă sunt numai 7% Români, în orașul Hotin abia 20%, iar Tighina 10%.

Orașe mari. Elementul românesc înseamnă la Iași 72%, la Galați 76%, la Chișinău 42%, la Cernăuți 25%.

Conclusii (Sate și orașe). În Moldova trunchiată Românii formează 91%, în Basarabia 64%, în Bucovina 52%. În Țara Moldovei, din 6 129 de mii locuitori sunt aproape 4 500 de mii de Români, adică 73%.

ȚARA ARDEALULUI cuprinzând Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul.

Sate. La sate, numărul Românilor formează marea majoritate a populației. Sunt numai trei județe - din Țara Secuilor - în care Românii sunt în minoritate, proporția lor fiind, în mijlociu, de 10%. În 19 județe, Românii trec de 50%, iar în 9 din aceste județe, ei trec de 75%. În județul Timiș, populația românească, deși sub 50%, este în majoritate relativă. Satele cele mai românești sunt în județele Alba (89%), Huniedoara (86%) și Făgăraș (85%).

În cele 16 județe din Transilvania propriu zisă, Românii formează, la sate, 65% din populația lor, iar dacă lăsăm la o parte Țara Secuilor, Românii înseamnă 78% din totalul populației sătești. În satele Crișanei și Maramureșului, ei formează 70% din populație, iar în satele Banatului 57,5%.

În toate cele 23 de județe transcarpatine, populația rurală este de 4 600 de mii. Din aceștia sunt trei milioane de Români, adică 65%.

Orașe. Sunt numai trei județe în care populația românească depășește 50%: Alba (61%), Făgăraș (53%), Năsăud (51%). Urmează Huniedoara (47%), Târnava Mică (45%), Turda (40%). Din totalul de 950 de mii cât este populația urbană, Românii însemnează 320 de mii, adică 30%. În cele 16 județe din Transilvania propriu zisă, Românii ating 40%.

Orașe mari. Elementul românesc formează 32% la Cluj, 38% la Sibiu, 33% la Brașov, 36% la Arad, 20% la Oradea, 25% la Satu Mare, sub 25% la Timișoara.

Conclusii (Sate și orașe). În Transilvania propriu zisă (16 județe), Românii formează 62%, în Banat (3 județe) 52,5%, în Crișana și Maramureș (4 județe) 61%. În total, din 5 550 de mii, Românii ajung la 3 300 de mii, adică 59,5%.

ROMÂNIA. Din 14 400 mii de țărani sunt 11 350 de mii de Români, adică 79%. Din 3 600 mii de orășeni sunt 2 200 de mii de Români, adică 61%. Așa dar, din totalul de optsprezece milioane de locuitori sunt 13 550 de mii de Români, adică 75%.

Din aceștia sunt 200 de mii de Români desnaționalizați, din care 160 de mii în Basarabia și Bucovina, 40 de mii în Transilvania, mai ales în Secuime. Populația orășenească atât de înstrăinată tinde să capete caracterul etnic al regiunei, ceeace se constată mai ales în cele 16 județe din Transilvania propriu zisă.

Dacă socotim caracterul etnic pe provincii, constatăm că provincia cea mai curat românească este Oltenia (99,6%), urmează apoi Muntenia (96%), Moldova trunchiată (92%), Basarabia (64%), Transilvania (61%), Crișana-Maramureș (62%), Banat (52,5%), Bucovina (52%), Dobrogea (46%).

Dacă ne raportăm la cele trei principate istorice, avem următoarele date: Țara Românească 90,5%, Țara Moldovei 73%, Țara Ardealului 59,5%. În ciscarpatina observăm că penetrațiunea elementului străin s-a făcut dinspre nord și est spre sud și vest, efectul ei fiind complect anulat în Oltenia.

Repetăm trista constatare că în multe orașe basarabane, elementul românesc este foarte redus, că nu se constată nici un progres dela război încoace, ci uneori se observă chiar regres.

România este un stat national. Există un singur ținut minoritar în adevăratul înțeles al cuvântului, Țara Secuilor. Alte patru regiuni au element minoritar destul de important; 1) județul Timiș, 2) județele Cernăuți și Hotin, 3) județele Cetatea Albă și Ismail, 4) județele Durostor Caliacra. Dar în nici una din aceste regiuni, elementul românesc nu este sub 25%, depășind în trei din aceste patru regiuni 35%. De altă parte, elementele minoritare au fost aduse aici de anumite împrejurări istorice, care nu le dau drept de stăpânire.
Așa fiind, România este și rămâne din punct de vedere etnic și istoric, un stat prin esență național.

Marius Cosmeanu

Marius Cosmeanu

Sunt în presă de vreo 15 ani, la Cotidianul și Corso în primul rând. Povestea mi-a adus un premiu european și unul american de jurnalism. Ajuns aici, aș, spune că Savantgarde e fructul maturității.

Read More
Puțină demografie: elementul românesc și penetrațiunea celui străin
Share this

Subscribe to Savantgarde