Roboți vs. Noi. Și ce putem învăța de la șahiști

“Roboții ne vor lua locurile de muncă”.
“Progresele făcute în inteligență artificială ne vor afecta locurile de muncă, iar oamenii vor intra masiv în șomaj”.
“Nici măcar nu știm ce tip de joburi vor fi în viitor”.

Sunt doar câteva din temerile mai mult sau mai puțin justificate care apar prin ziare, pe bloguri, pe site-urile de experți. Mai mult, 17% dintre tineri cred că o parte sau chiar toate joburile le vor fi luate de roboți, conform unui sondaj global realizat anul acesta de Deloitt. Temerile sunt mai mult sau mai puțin justificate. Da, revoluția industrială este o realitate. Și, da, această revoluție ne va afecta pe toți.

În ultimul timp, sunt tot mai multe articole, dezbateri în jurul subiectului, deși (r)evoluția mașinilor inteligente nu a început de azi, de ieri, ci este aici de multă vreme. Primul mare „loser” al progresului tehnologic a fost lumea șahului. În 1997, campionul mondial de șah de atunci, Garry Kasparov, pierde în fața unui calculator pe nume Deep Blue. Știrea a făcut încojorul lumii ca un triumf al mașinilor asupra omului. Dacă până în acel moment, lumea șahului bătea orice computer, acum situația a fost răsturnată. Mașinile au devenit mai performante decât șahiștii profesioniști. A însemnat acest progres tehnologic moartea șahului? Nici vorbă. Au înlocuit mașinile jucătorii? Nu.

Dacă în 1997, era șocant că un calculator să bată campionul mondial la șah, în 2018, nici nu se mai pune problema ca actualul campion mondial, Magnus Carlsen, să joace cu un calculator - se știe dinainte că va pierde. Nici un calculator, însă, nu a devenit campion mondial, nu se țin competiții între calculatoare.

Cum rămâne cu antrenorii de șah? Dacă mașinile sunt mai inteligente, jucătorii s-ar putea antrena cu ele. Antrenorii, totuși, nu au dispărut. Pe lângă pregătirea tehnică, este nevoie și de pregătire psihologică, și de managmentul jucătorilor - ce contracte semnează, la ce competiții și pentru ce echipă joacă ș.a.m.d. Ca în orice sport. Aceste aribuții nu pot fi preluate de mașini.

Șahul, așadar, și-a continuat drumul. E adevărat, un pic altfel. Ceea ce a transformat șahul a fost faptul că jucătorii au început să se folosească de mașini, la antrenamente, la analiza partidelor etc. Între timp, au apărut tot mai multe softuri, baze de date și aplicații specifice, care sunt tot mai ieftine dacă chiar nu gratuite. În ziua de azi, orice șahist profesionist folosește softuri pentru antrenamente și pentru analiza partidelor.

Ce putem învață de la primul „loser” al revoluției tehnologice? Că, invitabil, mașinile vor depăși omul ca performanță în anumite domenii. Șahiștii, însă, au învățat măcar să se folosească de mașini, să conlucreze cu ele, iar șahul/ șahiștii nu au dispărut.

În ultima vreme, progresele sunt atât de mari și de rapide încât vor transforma joburile așa cum le știm noi. Se caută pe piață tot mai mult experți în inteligență artificială, machine-learning, analiști de date. Mașinile devin mai bune atunci când este vorba de sarcini repetitive, activități care implică calcule pe date enorme. Sau munci care oricum nu ne plac :) În alte industrii, în special cele creative sau acolo unde este nevoie de interacțiune umană, mașinile nu vor putea înlocui oamenii.

Deci, ce se va întâmplă cu joburile? Pesimiștii spun că toate muncile vor putea fi înlocuite de mașini și nu vom mai avea nevoie de oameni. Există și o prognoză în acest sens, referitoare la tipurile de locuri de muncă care vor fi înlocuite în următorii ani de mașini. Optimiștii spun că dimpotrivă, evoluția tehnologică va crea noi oportunități, pe care acum nici măcar nu ni le putem imagina. Acum 10 ani, web-designerii nu erau atât de populari, iar postul de manager social media nu exista. În prezent sunt posturi la mare căutare.

Adevărul, însă, este că nimeni nu știe și nici nu poate prezice cu exactitate ce se va întâmpla pe piața muncii. Este că și cum te-ai întoarce în timp prin anii ‘80, încercând să îi explici unui fermier rostul viitor al e-mailului, Internetului, al aplicațiilor sau al telefoanelor inteligente. Fermierul n-ar pricepe o iotă. Azi, fermierii suntem noi.