Jurnal de pandemie: Ljubljana, 18 mai

A devenit deja o tradiție ca Palatul Națiunilor din Geneva să găzduiască, în fiecare primăvară, Adunarea Mondială a Sănătății, structura supremă de decizie a O.M.S. În 2020, pentru prima dată în istorie, cea de-a 73-a adunare va fi una virtuală, lucrările desfășurându-se online în perioada 18-19 mai.

Cu doar trei zile înainte de începerea evenimentului, secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat un apel urgent către comunitatea medicală internațională pentru a-și intensifica acțiunile și măsurile de prevenire și gestionare a amenințărilor COVID pentru persoanele care suferă de afecțiuni psihice, dar și pentru persoanele dependente de alcool, droguri, tutun și jocuri de noroc.

Depresia, anxietatea, dependența, nu de puține ori asociate cu acțiuni mai mult sau mai puțin discriminatorii sau de marginalizare socială, reprezintă tare ale societății accentuate de măsurile restrictive impuse în această perioadă. – citat aproximativ din mesajul domnului Guterres.

La nivel planetar, depresia afectează mai mult de un sfert de miliard de locuitori, suicidul ajungând, în primele patru luni din 2020, conform statisticilor ONU, a doua cauză principală de deces la adolescenți și tineri sub 30 de ani. Dezinformarea, incertitudinea, izolarea socială, reducerea activității fizice, violența în familie și creșterea consumului de alcool și/sau droguri în timpul pandemiei au fost identificate ca principalele cauze pentru aceste date înfricoșătoare.

Dévora Kestel, directorul Departamentului de Sănătate Mintală şi Abuz de Substanțe din cadrul OMS pare mai optimistă: „Atunci când ne confruntăm cu o criză, sănătatea mintală este prima afectată. Paradoxal, tot sănătatea mintală este cea ne ajută să rezistăm și să supraviețuim.”

Cu nădejdea că vom reuși să ne ținem cât mai departe de mrejele alienării mintale, să revenim la narațiunea noastră din ținuturi slovene cu evenimentele din ultimele șapte zile, nu multe și nu spectaculoase, dar dătătoare de speranțe.

În cea de-a 75-a zi de la data decretării stării de epidemie națională și luării de măsuri moderate de protecție și evitare a răspândirii virusului asasin, numărul total de cazuri a rămas sub 1 500, iar cel al deceselor sub 105.

Mișcarea de protest pe două roți a continuat în fiecare vineri (1, 8 și 15 mai) sub deviza «Din balcoane, pe biciclete!», adunând mii de bicicliști amatori în piața din fața Parlamentului, unde au protestat împotriva măsurilor impuse de guvern pentru limitarea extinderii epidemiei. Din păcate, se pare că urmează o „pandemie economică”, cea mai mare criză mondială din ultimul secol; cât de repede vom scăpa de ea depinde atât de măsurile nepopulare aplicate, cât și de acceptarea lor de către populație.

Să revenim, deocamdată, la lucruri mai pământene: luni s-au reluat transportul în comun urban și cel feroviar intern. Miercuri s-a redeschis aeroportul internațional din Ljubljana pentru zboruri comerciale, dar, culmea, toți operatorii aerieni au cursele – din și spre Slovenia – suspendate până în iunie. Se redeschid, treptat, puncte secundare de trecere a frontierei cu Ungaria, Austria, Italia și Croația, „filtrele” sanitare rămânând pe poziție până la noi ordine. British International School își reia cursurile de luni, iar peste alte câteva zile se vor redeschide Universitatea și unitățile de învățământ de stat preuniversitar. Funcționează deja restaurantele și cafenelele care au terase suficient de generoase pentru a-și servi clienții în condiții regulamentare de distanțare fizică; ne așteptăm ca într-o zi, două, să fie deschise saloanele restaurantelor și, în primă fază, hotelurile cu mai puțin de 30 de camere.

Din datele oficiale publicate de administrația de stat am aflat că, în 2019, veniturile din turism au reprezentat 13% din PIB-ul național sloven, ceea ce înseamnă câteva procente peste media europeană și aproape cât în Italia vecină. Noul guvern de la Ljubljana, instalat odată cu criza virală, pare grăbit să ofere condiții cât mai prielnice pentru redresarea acestui important sector economic și recuperarea grabnică a pagubelor suferite atât de operatori, cât și de bugetul de stat.

Oricum, e limpede că nici turismul nu va mai fi ceea ce a fost odată, dar presimt că vom avea oferte mai agreabile și avantajoase, mai sigure și chiar mai responsabile.